Psihoterapie individuala, de familie si pentru copii 

 

Ma puteti gasi in Bucuresti, in cadrul CLINICII QI, EURODIAGNOSTIC sau la cabinet, cu programare la telefon 0724.870.300   

Psihoterapie Adult

Suntem singuri pentru ca alegerile noastre au fost gresite. Macar atat putem sa facem, sa recunoastem ca am ales nu cu inima, ci cu ochii. Iar ochii au fost orbiti de stralucirea aurului, de inaltimea tocurilor, de culoarea proaspata a carnii…

Intre timp aurul s-a risipit, nu mai e, a ramas in locul lui un gol, un mare gol cu forma de om. Ce sa faci cu o forma lipsita de continut? Lipsita de viata, lipsita de iubire.
Ai fi putut alege cu inima, iar inima nu are ochi. Asa ca ai ales cu ochii.

Intre timp tocurile s-au tocit, iar cand pantofii au ajuns la nivelul mocirlei ai realizat ca ai langa tine o fiinta pitica, atat de mica incat ar trebui sa cobori mult, mult, mult, pana la a o-ntelege. Ce sa faci cu un glod?
Ai fi putut alege cu inima, iar inima nu are ochi. Asa ca ai ales cu ochii.

Intre timp carnea s-a/ncretit, s-a ofilit, s-a fleoscait. Ce ar mai fi de spus?
Ai fi putut alege cu inima, iar inima nu are ochi. Asa ca ai ales cu ochii.

In schimb, alegerile facute doar cu inima sunt atat de nebunesti incat deseori te intrebi napadit de regrete:” Unde mi-a fost mintea in momentul ala?”

De asemenea, se spune ca dragostea este oarba, adicatelea ochii n-au nici o vina in chestiunea asta.

De ce suntem singuri? Este clar ca, undeva, am gresit.

La Rochefoucauld afirma ca toate pasiunile ne fac sa comitem greseli, dar dragostea ne face sa savarsim greselile cele mai ridicole.

Cand te gandesti ca pe pamantul asta sunt miliarde de femei, miliarde de barbati si totusi noi suntem singuri, realizezi ca singuratatea este cea mai ridicola greseala?

Poate ati intalnit in terapie, sau la serviciu ori in vreo imprejurare, genul acela de om agitat, vesnic in cautarea a “ceva”, vesnic nemultumit, gata sa porneasca iar si iar pe bifurcatii nestiute, vesnic demonstrativ, mereu critic, pretentios, nu ti-ar spune o vorba buna, nu ti-ar recunoaste vreun merit in ruptul capului, tipul important, buricul pamantului, cel care le stie pe toate, dar care nu e in stare de iubire. Mai précis, sa iubeasca.

Poate ati intalnit genul acela de om moale, lipsit de vlaga, lipsit de esenta, plecat, vesnic submisiv, mereu conformist, ultimul pe lista perdantilor, tipul neimportant, anonimul de serviciu, cel fara de pareri, cel care nu conteaza, cel care nu e in stare sa iubeasca. Mai précis, sa se iubeasca.

Si unul si celalalt sunt bolnavi de neiubire. Primul nu poate darui iubirea, al doilea nu o poate accepta. Aparent, o fac, dar asa… cu indoiala in suflet. In sinea lor sunt macinati de fantoma Perfectiunii.

Primul este posesorul atator dorinte incat nu-l rabda inima sa renunte nici la pretentii, nici la agitatie, la nimic. La nimic! Mai ales ca, dintre toti, el ar fi cel mai indreptatit sa nu renunte, fiind cel mai aproape de atingerea Perfectiunii.

Al doilea nu are dorinte, a avut grija sa inabuse orice pui de dorinta in fasa, orice speranta, orice vis. Ar fi in stare sa renunte la tot. La tot! Mai ales ca este obisnuit si, dintre toti, el ar fi cel mai departe de atingerea Perfectiunii

Si unul, si celalalt, investesc in actiune, respectiv inactiune, tot atata energie. Iar acest deficit energetic se simte si se manifesta. La fel se intampla si cu deficitul de iubire.

Daca intalniti astfel de oameni, in terapie, sau la serviciu ori in vreo imprejurare, amintiti-le ca sunt perfecti in imperfectiunea lor; sau spuneti-le urmatoarea poveste pe care si Osho le-a spus-o altora .

Un rege s-a dus la un maestru zen ca sa invete arta gradinaritului. Maestrul l-a invatat timp de trei ani, iar regele si-a facut o gradina mare si frumoasa, in care lucrau sute de gradinari. Timp de trei ani, tot ce invata de la maestru experimenta in gradina sa. Dupa trei ani, gradina era gata, si regele l-a invitat pe maestru sa vina s-o vada. Regele avea mari emotii, pentru ca maestrul era foarte sever.

Acesta avea sa fie un fel de examen.
Si ca examenul sa fie trecut cu bine, au fost luate toate masurile de precautie pentru ca totul sa fie perfect. Numai atunci l-a adus regele pe maestru sa vada.

Insa maestrul s-a intristat chiar de la inceput. S-a uitat in jur, s-a plimbat prin toata gradina si, pe masura ce se uita, devenea tot mai grav. Regelui i s-a facut frica. Gravitatea maestrul nu prevestea nimic bun.

Luandu-si inima in dinti, regele a intrebat: „Ce s-a intamplat? De ce nu-mi spui? Te-ai intristat si tot clatini din cap. De ce ? Ce nu-ti place? Am facut tot dupa cum am invatat de la tine”.

Maestrul a spus: „Gradina asta este atat de terminata incat e moarta. De asta nu-mi place.

Trebuia sa ramana neterminata. Unde sunt frunzele vested? Nu vad nici o frunza uscata. Pe alei nu sunt frunze uscate, si nici in copaci frunze care sa fi ingalbenit. Unde sunt?”.

„Le-am spus gradinarilor mei sa le inlature pe toate, sa faca astfel incat gradina sa arate perfect”, a raspuns regele.

Iar maestrul a spus: „De asta arata atat de lipsita de stralucire si neinteresanta. Se vede de la o posta ca e facuta de om. Lucrurile lui Dumnezeu nu sunt niciodata terminate”.

Si maestrul a iesit grabit din gradina. S-a dus la mormanul de frunze vestede, care se afla dincolo de zidul gradinii, a luat o mana de frunze si s-a intors in gradina, unde le-a aruncat in vant.
Frunzele se jucau in vant, duse pe alei de adiere.
Incantat, maestrul a spus: „Uite cat de vie arata gradina!”

Frunzele fosneau in vant, sopteau ca niste fiinte vii. Acum gradina nu mai era moarta ca un cimitir. Fosnetul frunzelor se transformase in cantec, alungand linistea mormantala.

 

Citeste si  Secretul relaxarii

Cum poti sa-i spui "nu" sefului tau cand iti cere imposibilul? In ce fel te impui acasa, in fata partenerului sau a copiilor rebeli? Cum sa ceri atentia cuvenita din partea medicului sau vanzatorului care te ignora?

Daca doresti ca vocea ta sa fie ascultata, nu e cazul sa devii agresiv sau amenintator, sustin autorii acestei carti. Din contra, asertivitatea inseamna sa ara ti ca esti in stare sa-l asculti pe celalalt si sa-i in telegi punctul de vedere. Dar mai presupune si sa- ti cunosti punctele forte, sa fii mai realist si mai flexibil in gandire (pentru a negocia solutii "reciproc avantajoase"), precum si sa stii cum sa transmiti, prin limbajul corporal, fermitate si incredere de sine.

asertivitatea

Pornind de la scenarii concrete, de la serviciu sau din via ta familiala si sociala, autorii ofera acele instrumente prin care vei putea sa- ti iei viata in maini, pastrand totodata o relatie armonioasa cu cei din jur.

Conrad si Suzanne Potts, cofondatori ai companiei engleze de consultanta TeamSkills, sunt instructori de management si consilieri de dezvoltare personala cu peste 25 de ani de experien ta. (mai mult)

relaxezi

Cand incepem sa practicam constienta cu privire la respiratia noastra, se poate ca respiratia sa nu fie foarte linistita. Se poate sa fie repezita, inegala sau superficiala. Cauza o reprezinta tensiunile din corpul nostru si tristetea sau alte preocupari din mintea noastra. Ca urmare a acestora, respiratia nu este linistita. Inspirand si expirand, ne concentram numai asupra respiratiei. Daca continuam sa practicam constienta fata de respiratie, respiratia noastra devine blanda, mai profunda, mai plina de pace, iar starea de dispersare a mintii inceteaza. 

In continuare sunt trei exercitii menite sa iti linisteasca respiratia.

Primul consta din a recunoaste inspiratia ca inspiratie si expiratia ca expiratie.

Al doilea consta din a recunoaste lungimea inspiratiei si a expiratiei.

Al treilea consta in a ne focaliza asupra respiratiei de la inceput pana la sfarsit. Aceasta este concentrare. Nu facem decat sa observam respiratia; n-o fortam niciodata. Ii permitem sa fie fireasca. Cand suntem constienti de respiratie, aceasta devine in mod firesc mai profunda, mai lenta si mai linistita.

 

Inspirand, stiu ca inspir.

Expirand, stiu ca expir.

 

Inspirand, sesizez ca inspiratia mea e lunga sau scurta. 

Expirand, sesizez ca expiratia mea e lunga sau scurta.

 

Inspirand, imi urmareasc inspiratia de la inceput pana la sfarsit.

Expirand, imi urmaresc expiratia de la inceput pana la sfarsit.

 

Nu e nevoie sa‑ti rezervi un timp special pentru odihna si relaxare. Nu e nevoie de o perna speciala sau de echipament fantezist. Nu ai nevoie de o ora intreaga. De fapt, momentul de acum este unul foarte potrivit pentru a te relaxa. Probabil ca inspiri si expiri chiar in acest moment. Daca poti sa inchizi ochii pentru o clipa, fa‑o. Aceasta te va ajuta sa fii atent la respiratia ta. Corpul tau face o multime de lucruri chiar in acest moment. Inima bate; plamanii inspiră si expira aer; sangele circula prin vene. Fara efort, corpul tau lucreaza si e relaxat in acelasi timp.

Cand mergi prin munti, printr-un parc sau pe malul unui rau, poti sa-ti urmaresti respiratia. Cand te simti obosit sau iritat, poti sa te intinzi cubratele desfacute de oparte si de alta, permitand muschilor sa se relaxeze, fiind atent doar la respiratia si la zambetul tau. A te relaxa in felul acesta e minunat si reconfortant. Vei beneficia foarte mult de pe urma acestei practici daca o faci de mai multe ori pe zi. Respiratia constienta si zambetul constient iti vor aduce fericire, tie si celor din jur. Nu exista lucru pe care sa-l poti cumpara pentru persoana iubita si care sa ii aduca la fel de multa fericire adevarata ca darul constientei, al respiratiei si al zambetului – iar aceste daruri pretioase nu costa nimic.

Thich Nhat Hanh este unul dintre cei mai cunoscuti si respectati maestri Zen din lumea contemporana, poet si activist pentru pace si drepturile omului. In anul 1967 a fost nominalizat de catre Martin Luther King pentru Premiul Nobel pentru Pace. Este autorul a peste 100 de carti care abordeaza tematici precum meditatia, mindfullnessul sau budismul, volume care s-au vandut in peste 3 milioane de exemplare doar in Statele Unite ale Americii. Ca o forma de recunoastere a impactului spiritual pe care-l are asupra umanitatii este supranumit «celalalt Dalai Lama».“

Citeste si Cum ne afecteaza evenimentele negative din viata noastra

 

Cabinet psiholog Bucuresti

In ultima instanta, calea pe care o urmezi in viata este propria ta creatie. Tu o determini prin rezonantele tale energetice, constiente sau inconstiente.


La modul ideal, ar fi de preferat sa faci acest lucru in mod constient, respectiv sa iti modelezi destinul astfel incat viata ta sa se alinieze cu lucrurile care iti trezesc pasiunea si entuziasmul. Remarca pluralul folosit, deoarece secretul reusitei nu consta in incercarea de a identifica “marea pasiune sau menire a vietii tale”. Te asigur ca de-a lungul anilor multe lucruri iti vor trezi pasiunea si entuziasmul.

Eu cred ca cei care petrec ani de zile cautandu-si “menirea in viata” isi pierd timpul, caci nimeni nu primeste o singura sansa, pe care daca o rateaza, isi rateaza practic viata, indiferent in ce consta aceasta “sansa”.

Daca acest lucru ar fi adevarat, omul ar fi conceput cu totul altfel, atat din punct de vedere intelectual cat si din punct de vedere creativ. Daca ne-ar fi dat sa facem un singur lucru, acesta ne-ar fi extrem de clar la nivel instinctiv, astfel incat nu am mai trai aceasta stare de confuzie si de suferinta din cauza negasirii sale. Dimpotriva, l-am face in mod automat, la fel cum albinele polenizeaza florile. Aceasta este menirea lor si ele nu au de ales. De aceea, nici o albina nu reflecteaza la destinul ei, ci este pur si simplu una cu el.


Noi, oamenii, avem insa de ales. De aceea, foarte multi oameni se simt confuzi!
In realitate, singurul motiv pentru care ne simtim indoiti in ceea ce priveste pasiunile si menirea noastra in viata este convingerea noastra ca acestea ar trebui sa ne fie extrem de clare.


De ce conteaza atat de mult acest lucru pentru noi?
De ce nu putem face ceva pur si simplu pentru ca ne face placere? De ce trebuie sa identificam o activitate cu “menirea” noastra pentru a-i atribui o valoare deosebita, angrenandu-ne timpul si energia in ea?

Indiferent in ce consta viziunea sau visul tau, acestea iti vor fi relevate mult mai usor daca faci cu placere ceea ce faci. In acest fel, totul ti se va parea mai amuzant. Mai mult, actiunile tale vor genera rezultate mult mai semnificative, vei fi inconjurat de oameni care te vor sprijini si te vei bucura mai mult ca oricand de viata.

Ai deja o viziune foarte clara asupra vietii pe care ti-o doresti? Foarte bine! Chiar si in acest caz, doresc sa o abordezi la fel ca cei care nu stiu la fel de clar cum doresc sa arate viata lor. De ce? Deoarece trebuie sa te asiguri ca aceasta viziune este intr-adevar a ta.

Am intalnit nenumarati oameni care aveau dificultati in a atrage ceea ce isi doreau pentru simplul motiv ca viziunea lor asupra vietii pe care si-o doreau nu le apartinea lor, ci altor persoane.

Multora dintre ei li s-a inoculat inca din primii ani de viata ideea ca isi doresc sa fie medici… sau sotie casnica…sau orice altceva! Fara sa verifice vreodata ce anume ii pasioneaza cu adevarat, ei si-au creat o educatie si o experienta de viata care nu avea nimic de-a face cu dorintele reale ale sufletului lor.

Foarte multi oameni se afla in aceasta situatie si se trezesc intr-o buna zi simtindu-se pierduti si incapabili sa se bucure de propria lor viata. La modul ideal, noi ar trebui sa ne bucuram in fiecare moment de ceea ce suntem… dar acest lucru se intampla foarte rar. De cele mai multe ori, noi ne gandim tot timpul la ceea ce nu suntem si la ceea ce nu facem bine.

Acest lucru se datoreaza procesului de conditionare la care ne-a supus societatea. Idea ca nu suntem suficient de buni asa cum suntem a fost creata de anumite persoane care doreau ca oamenii aflati in sfera lor de influenta sa “isi cunoasca locul”. Pentru ca cineva sa isi poata pastra puterea, cei din jurul lui trebuie sa perceapa existenta acestei puteri si faptul ca unii o pot avea, iar altii nu. Intotdeauna se vor gasi oameni care sa isi invete semenii ca au o natura limitata, nu una nelimitata. De aceea este atat de prevalenta la ora actuala mentalitatea de tip “nu pot”.
Desi nu trece o zi fara sa descoperim lucruri noi despre natura infinita a Universului si despre miracolul vietii, noi continuam sa ne focalizam asupra limitarilor noastre, in loc sa acceptam magia care ne sta la dispozitie.
Bob Doyle

Joomla SEF URLs by Artio