cabinet psihologie bucuresti, psiholog Alex Oros, psihoterapie cuplu

Considerata multa vreme un tub stupid, o adunatura de mate dezgustatoare bune doar sa digere, burta incepe sa‑si recastige, de cativa ani incoace, binemeritata apreciere. Pentru ca burta inseamna mult mai mult de‑atat! Burta este un organ eminamente social. Burta nu inseamna doar mancare, ci si comunicare, emotii… Si stiinta e pe cale sa descopereacest lucru.

Pe masura ce cercetarile avanseaza, oamenii de stiinta constientizeaza tot mai clar complexitatea intestinelor noastre si subtilitatea modului lor de functionare. Chiar daca suntem inca foarte departe de a intelege perfect mecanismele implicate, ipotezele sunt tot mai numeroase; si un lucru este cert:
burta noastra contine mai multe lucruri decat am putea crede! In asemenea masura, incat cercetatorii o supranumesc „al doilea creier“. Un al doilea creier in corpul nostru? Daca ne gandim bine, limbajul popular abunda de expresii ce fac din aceasta parte a corpului centrul emotiilor si al personalitatii
noastre: a avea stomacul tare, a simti fluturi in stomac, a nu avea pe cineva la stomac, a avea un ghem ori un gol in stomac, a‑si simti inima in burta (stomac)… Am putea avea deci o vaga banuiala
ca aceasta gramada de mate e departe de a fi stupida si ca are multe sa ne spuna.  
 
Unele civilizatii, indeosebi cele orientale, au considerat intotdeauna corpul omenesc drept o masinarie complexa si, in mod instinctiv, au stabilit o legatura intre el si minte. Gandirea occidentala insa, si in mod deosebit medicina noastra, a urmat un alt drum, caruia i s‑au conformat, de asemenea, filosofii si teologii. René Descartes, de exemplu, sustinea ca sufletul – aceasta substanta imateriala, pe care el o diferentia de creier, baza a inteligentei – si corpul sunt doua entitati „realmente distincte“. Si aceasta separare stricta a corpului si a mintii a fost considerata multa vreme drept un fapt incontestabil.

De‑acum insa, tendintele se schimba si modul nostru de a ne raporta la inteligenta si la biologie e dat peste cap. Suntem pe cale de a redescoperi ceea ce, intuitiv, stiam de multa vreme: cat de puternic se pot exprima emotiile noastre cu mult inaintea ratiunii. Intre intestinele noastre si viziunea pe care o avem asupra lumii, modul nostru de a gandi si mai ales de a actiona exista anumite legaturi. Creierul nostru, al acestor fiinte sociale complexe si evoluate care suntem noi, ne determina sa luam decizii nu neaparat constiente. Dar creierul nu este singur: el trebuie considerat laolalta cu burta. Gandurile, premonitiile si anticiparile noastre par sa‑i datoreze multe lucruri acesteia din urma.

Cunostintele acumulate in privinta burtii o descriu drept un organ nu numai inteligent, dar si aflat intr‑un permanent proces de adaptare. Burta ar contribui chiar la identitatea noastra si la evolutia acesteia. Motiv de revizuire a preformismului, aceasta veche teorie ce considera ca oamenii ar fi complet formati in stadiul de embrion, conform vointei Creatorului…
 
Vom descoperi mistere si capacitati nebanuite ale maruntaielor noastre. De‑a lungul intestinelor sta ascuns echivalentul creierului unui animal de companie. Acesti neuroni „gastrici“ genereaza angoase, toane, emotii si interactioneaza cu encefalul. Ajutati de exceptionala fauna bacteriana ce ne populeaza burta, ei ne dicteaza anumite comportamente. Avem mai multe bacterii decat celule umane. Deci ce anume suntem noi? Niste simple „vehicule“ pentru bacterii care, interactionand cu sistemul nostru nervos cerebral, ne comanda unele decizii si comportamente?
 
De altfel, comunicarea intre cei doi creieri ramane in centrul tuturor studiilor. Fie ca are loc la nivel sanguin ori nervos, ea ascunde inca numeroase necunoscute si foarte putine terapii permit intelegerea acestor schimburi subtile ce au loc intre „susul“ si „josul“ nostru. Totusi, daca actionam asupra unuia,
il putem influenta pe celalalt.

Descoperirile uimitoare se tin lant si incep sa recunoasca drepturile unui organ considerat pana acum lipsit de interes. In realitate, chiar si digestia reprezinta un proces complex, mare consumator de energie, care ar mobiliza creierul zilnic, de‑a lungul multor ore, daca reglarea ei nu ar cadea in sarcina
sistemului nostru nervos enteric – termeni ai jargonului stiintific…

Isi fac aparitia noi discipline, care acopera mai multe domenii, pentru o mai buna intelegere a rolului burtii noastre. Drumul a fost deschis deja de unele scoli de medicina, precum medicina chineza si curentele derivate din ea ce plaseaza burta la rang de organ major in gestionarea emotiilor
noastre.
 
De altfel, se pare ca sistemul nervos enteric s‑ar afla la originea unor patologii pe cat de grave pe atat de raspandite, cum ar fi boala Parkinson. Studierea neuronilor enterici ar putea duce in viitor la o revolutie in ceea ce priveste tratamentul acesteia sau cel putin la o diagnosticare mai precoce a bolii.

Burta nu inceteaza sa ne surprinda si sa ne ofere informatii despre fiecare…

Fabrice Papillon, Héloïse Rambert

Daca simti ca ai nevoie de ajutor profesionist, contacteaza-ma!
Suna acum la 0724 870 300 pentru a obtine mai multe detalii.

Articole recomandate

varjitoare, psihoterapie
Psihoterapie Copii

Vrajitoarele si psihoterapia

psihoterapie cuplu, terapie, psiholog, adulti
Psihoterapie Cuplu

De ce se imbolnavesc oamenii casatoriti

psihoterapie copii, psiholog, bucuresti
Psihoterapie Copii

Burn-outul copiilor