Psihoterapie individuala, de familie si pentru copii 

 

Ma puteti gasi in Bucuresti, in cadrul CLINICII QI, EURODIAGNOSTIC sau la cabinet, cu programare la telefon 0724.870.300   

Psihologie holistica

" Lumea noastra umana este un maret labirint daruit de Dumnezeu" Edward Tolman

Suntem cu adevarat unici… sau doar ne conformam unor tipare? Ce ne face sa ne reamintim si de ce uitam? Cum putem masura efectiv inteligenta?

Intrebari de genul acesta stau la baza activitatii celor mai importanti ganditori si cercetatori internationali din fascinantul domeniu al psihologiei. 

Un astfel de exemplu il constituie Edward Tolman, exponent de seama al psihologiei behavioriste in Statele Unite. Chiar daca era de acord cu metodologia de baza a behaviorismului - aceea ca psihologia poate fi studiata numai prin experimente stiintifice obiective -, a fost, de asemenea, interesat de ideile despre procesele mentale, inclusiv despre perceptie, cognitie si motivatie, cu care venise in contact in timp ce studia psihologia Gestalt in Germania.  Conectand aceste doua abordari anteriror separate, el a dezvoltat o noua teorie cu privire la rolul conditionarii, creand asa-numitul' behaviorism intentionat", care in prezent este cunoscut drept behaviorismul cognitiv. Tolman a pus la indoiala premisa de baza a invatarii conditionate(aceea ca comportamanentul este invatat pur si simplu printr-un raspuns automat la un stimul). El credea ca animalele pot sa invete despre lumea din jurul lor fara consolidarea oferita de o recompensa si sa foloseasca ulterior respectiva informatie in luarea deciziilor.

A conceput experimente cu sobolani pusi intr-un labirint, pentru a examina rolul consolidarii in invatare. Comparand un grup de sobolani recompensati zilnic cu mancare pentru ca se descurcasera sa iasa din labirint cu un alt grup care fusese recompensat dupa sase zile si cu un al treilea grup recompensat dupa doua zile, ideile lui Tolman au fost confirmate. Al doilea si al treilea grup au facut mai putine erori atunci cand au parcurs labirintul in ziua urmatoare celei in care fusesera recompensati cu mancare, demonstrand ca "stiau" deja cum sa parcurga labirintul, deoarece invatasera aceasta inainte sa primeasca o recompensa. Odata ce stiau ca pot primi o recompensa au reusit sa foloseasca "harta cognitiva" pe care si-o alcatuisera pentru a rezolva mai rapid labirintul.

Tolman s-a referit la perioada initiala de invatare a sobolanilor, cand nu exista o recompnsa directa, drept invatare latenta. El credea ca toate animalele, inclusiv oamenii, isi alcatuiesc de-a lungul vietii o harta cognitiva cu privire la lumea din jurul lor - "labirintul daruit de Dumnezeu" - pe care o pot folosi pentru a localiza anumite obiective.

psihologieO multime de astfel de exemple puteti gasi in "Psihologie - idei fundamentale" aparuta la Editura LITERA.

Scris intr-un limbaj accesibil, volumul abunda in explicatii concise care lamuresc jargonul, in diagrame care descurca itele teoriilor încurcate, in citate memorabile si in ilustratii ingenioase care se joaca cu convingerile si perceptiile noastre.

Fie ca domeniul psihologiei este ceva nou pentru voi, fie ca sunteti studenti sau posedati o multime de cunoștinte teoretice, veti gasi in paginile acestei carti suficiente lucruri care sa va starneasca curiozitatea si sa va stimuleze deopotriva.

Se spune ca instrumentul psihoterapeutului este propria personalitate – el se lasa atins afectiv de pacient, si isi foloseste propriile reactii emotionale ca sursa de informatii despre pacient. Volumul de fata ilustreaza prin sapte povestiri de psihoterapie modul in care sentimentele pacientului si analistului, transferul si contratransferul, se intrepatrund, generand experienta unica a fiecarei terapii, si modul in care terapeutul isi analizeaza si utilizeaza reactiile contratransferentiale.

Susie Orbach reuseste sa recreeze pentru cititori atmosfera din cabinet, in care relatia terapeutica reprezinta un spatiu special in care pot fi facute noi descoperiri care ii permit pacientului sa se schimbe. Ii intalnim, printre altii, pe Adam, seducatorul vampirizant, Belle, care nu se poate opri din a fabrica minciuni si pe Joanne, care se automutileaza. Istoriile lor de viata si terapie sunt completate de scurte incursiuni clarificatoare in teoria si tehnica terapeutica.

Susie Orbach, psihanalista, este profesor la New School for Social Reseach in New York si la London School of Economics. A scris numeroase articole si carti despre dinamica relatiilor de cuplu si despre relatia femeilor cu corpul lor, printre care si Bodies, in curs de aparitie la editura Trei. (mai mult)

Pornind de la celebra sentinta dostoievskiana – „Daca Dumnezeu nu exista, atunci totul este permis" – unii au deplans declinul autoritatilor religioase si al idealurilor morale, iar altii au conchis ca singurul principiu de viata care ne ramane este cel al luptei pentru supravietuire, observa Fromm. Ca raspuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de fata aduce argumente filosofice si socio-psihanalitice pentru o intoarcere a omului la sine, pentru o noua "arta de a trai". Etica "umanista", propusa de Fromm, se vrea o alternativa la etica "autoritara", motivata de culpa si supunere tematoare. Noua morala se va ghida, astfel, dupa gradul in care reusim sa ne actualizam potentialul - acesta va fi criteriul in functie de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. Caci, in loc de a ne trata propria persoana ca pe o marfa (după cum ne incurajeaza "orientarea mercantila" de astazi), menirea noastra va fi sa ne realizam potențialul. "Binele" este, astfel, redefinit ca afirmare a vietii si actualizare a posibilitatilor umane, iar "raul" este echivalat cu degradarea puterilor noastre omenesti.


Erich Fromm (1900–1980), sociolog si psihanalist, s-a format in cadrul Scolii de la Frankfurt, pentru ca in 1933 sa emigreze in SUA. Din cartile sale traduse la Editura Trei, amintim: Arta de a iubi, Budismul Zen si psihanaliza, Arta de a fi si Fuga de libertate (mai mult)

Probabil ca depresia clinica este cea mai neinteleasa dintre toate bolile, insa tendinta noastra actuala de a-i stigmatiza pe cei care sufera de ea nu reprezinta decat o reflectare palida a ceea ce se intampla in trecut. Scrierile de inceput descriu persoanele care se aflau intr-o stare de recluziune extrema, dintre care multi sufereau de depresie clinica probabil, ca fiind… posedati. Acest model demoniac strabate intreaga literatura a Greciei Antice, desi Hipocrate, care probabil ca a reprezentat un consortiu medical al vremii, punea accentul pe o abordare mai umanista si mai descriptiva. El a fost primul care a descris "depresia", o reflectare a faptului ca simptomele sau comportamentele pot fi produse de procese psihologice.

Joomla SEF URLs by Artio