Psihoterapie individuala, de familie si pentru copii 

 

Ma puteti gasi in Bucuresti, in cadrul CLINICII QI, EURODIAGNOSTIC sau la cabinet, cu programare la telefon 0724.870.300   

Psihologie holistica

Pornind de la celebra sentinta dostoievskiana – „Daca Dumnezeu nu exista, atunci totul este permis" – unii au deplans declinul autoritatilor religioase si al idealurilor morale, iar altii au conchis ca singurul principiu de viata care ne ramane este cel al luptei pentru supravietuire, observa Fromm. Ca raspuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de fata aduce argumente filosofice si socio-psihanalitice pentru o intoarcere a omului la sine, pentru o noua "arta de a trai". Etica "umanista", propusa de Fromm, se vrea o alternativa la etica "autoritara", motivata de culpa si supunere tematoare. Noua morala se va ghida, astfel, dupa gradul in care reusim sa ne actualizam potentialul - acesta va fi criteriul in functie de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. Caci, in loc de a ne trata propria persoana ca pe o marfa (după cum ne incurajeaza "orientarea mercantila" de astazi), menirea noastra va fi sa ne realizam potențialul. "Binele" este, astfel, redefinit ca afirmare a vietii si actualizare a posibilitatilor umane, iar "raul" este echivalat cu degradarea puterilor noastre omenesti.


Erich Fromm (1900–1980), sociolog si psihanalist, s-a format in cadrul Scolii de la Frankfurt, pentru ca in 1933 sa emigreze in SUA. Din cartile sale traduse la Editura Trei, amintim: Arta de a iubi, Budismul Zen si psihanaliza, Arta de a fi si Fuga de libertate (mai mult)

psi1

Inca din timpuri imemoriale, oameni din toate colturile lumii au relatat experiente extraordinare, cum ar fi aparitiile, viziunile, telepatia, bantuirile, divinatia, vindecarea, experientele in afara corpului, la un pas de moarte si de rapire. In plus, fenomenele miraculoase si supranaturale sunt centrale majoritatii obiceiurilor si credintelor religioase. S-a presupus, in mod traditional, ca multe dintre experientele aparent paranormale implica o comunicare cu o lume spirituala nevazuta. Interpretarea moderna tinde sa presupuna ca trucurile mentale, cum ar fi halucinatiile, perceptia gresita, erorile de rationament, inselatoria si frauda, ofera desori o explicatie mai evidenta. Cu toate acestea, interesul pentru fenomene ca telepatie, clarviziune si conatctul cu mortii, cunoscute in mod colectiv drept experiente metapsihice sau paranormale, ramane mare in randurile publicului mirean. Aproximativ trei sferturi din publicul general cred in fenomenele metapsihice si, undeva intre jumatate si doua treimi, pretind ca ar fi avut o experienta metapsihica, cum ar fi telepatia sau comunicarea cu mortii.

Normal sau paranormal

Cartea aceasta, aparuta la Editura TREI, documenteaza incercarile oamenilor de stiinta de a investiga si de a intelege aceste experiente paranormale. Paranormal este termenul atribuit pentru experientele care sugereaza o interactiune, un transfer de informatie sau o comunicare intre o fiinta si mediul inconjurator sau o alta fiinta, care nu poate fi inca explicata prin mijloace normale.

Multi dintre cei care studiaza aceste fenomene sunt denumiti parapsihologi. La ora actuala, aceasta reprezinta o profesiune selecta, cu poate cincizeci de specialisti in intreaga lume. Multi sunt psihologi, dar, din moment ce acesta este un camp interdisciplinar, sunt implicati, de asemenea, fizicieni, ingineri, statisticieni, socio-antropologi si psihiatri. In plus, unii psihologi interesati de experienta anormala studiaza rolul jucat de anomaliile de atentie, imagerie, perceptie, reamintire, recunoastere, identitate, rationament, credinta si constiinta.

 Exista, de asemenea, o veche traditie de cercetare metapsihica populara. Cercetatorii metapsihici s-au concentrat mai mult, in mod traditional, atat asupra fenomenelor care se produc spontan, cum ar fi aparitiile, fenomenele de bantuiri sau de tip poltergeist, cat si asupra conditiei de medium.

Parapsihologia - rodul unui efort comun

 parapsihologiaParapsihologia este un domeniu in care punctele de vedere se afla deseori la poli opusi, unde adeptii iau de bun faptul ca fenomenele paranormale reprezinta o realitate, iar scepticii exclud posibilitatea din discutie. Unii oameni de stiinta adopta o a treia pozitie, aceea de a accepta realitatea experientelor psi si de a studia natura acestora fara sa ia o pozitie in ceea ce priveste originea lor.

Experientele care tin de parapsihologie sunt surprinzator de frecvente, dar opiniile despre cauzele acestor experiente excepţionale sunt in mare masura diferite. In volumul de fata, cercetatori renumiti, deopotriva din Marea Britanie si SUA, ofera o expunere lucida a cercetarilor despre astfel de experiente si a controverselor din acest domeniu.

Dupa o introducere in metodologia folosita in cercetare, Parapsihologia trateaza subiecte cum ar fi coincidenta, telepatia, precognitia, perceptia extrasenzoriala, psihokinezia, vindecarea, samanismul, reincarnarea si experientele existentei in afara corpului.

Fiecare capitol descrie fenomenul, evidentiaza principalele linii de cercetare si discuta meritele diferitelor explicatii posibile pentru astfel de experiente neobisnuite.

Sunt oferite si recomandari bibliografice pentru aprofundarea fiecarui subiect in parte, alaturi de un glosar detaliat de termeni. Printr-o expunere echilibrata si accesibila a cercetarii si conceptiilor actuale cu privire la experientele metapsihice, cartea se adreseaza atat studentilor si psihologilor, cat si tuturor celor interesati de acest domeniu.

Jane Henry este psiholog si profesor la Open University, unde conduce Experiential Research Group. A infiintat in British Psychological Society sectiunea de psihologie a constiintei si experientei. S-a dedicat studiilor din domeniul creativitatii si intuitiei, strategiilor de schimbare, dezvoltarii individuale si profesionale si a publicat numeroase articole si carti printre care Creativity, Climate and Development si Managing Innovation and Change.  

Citeste si Uimitoarele insusiri ale corpului uman

Probabil ca depresia clinica este cea mai neinteleasa dintre toate bolile, insa tendinta noastra actuala de a-i stigmatiza pe cei care sufera de ea nu reprezinta decat o reflectare palida a ceea ce se intampla in trecut. Scrierile de inceput descriu persoanele care se aflau intr-o stare de recluziune extrema, dintre care multi sufereau de depresie clinica probabil, ca fiind… posedati. Acest model demoniac strabate intreaga literatura a Greciei Antice, desi Hipocrate, care probabil ca a reprezentat un consortiu medical al vremii, punea accentul pe o abordare mai umanista si mai descriptiva. El a fost primul care a descris "depresia", o reflectare a faptului ca simptomele sau comportamentele pot fi produse de procese psihologice.

Joomla SEF URLs by Artio